Charlottenburg - satul circular in Banat - Articol original

 

Intemeiat in 1771, Charlottenburg este singura localitate din Banatul timisean care are o forma perfect circulara, piata circulara interioara avind spre exterior proprietati asezate in forma de evantai.

 

Török Enikö

 

Piata interioara, care avea in mijloc o fintina - indicata si pe harta din anul 1784 - era plantata cu duzi. Initial existau 4 drumuri de acces spre centrul pietei, dar mai tirziu reteaua stradala s-a modificat, asa cum se poate vedea si pe harta din anul 1821. Asezarea a fost intemeiata in 1771 de catre 131 de colonisti germani, in timpul celui de-al doilea val de colonizari germane. Aducerea colonistilor s-a facut de catre guvernatorul Timisoarei, contele Karl Ignaz Clary-Aldringen. In 1782 localitatea a fost cumparata de la trezorerie de catre Pósfay József, apoi in 1814 de catre printul Karl Schwarzenberg, mai apoi de Kevermesi Thököly Péter iar in 1838 ajunge in proprietatea baronului Sina György.

 

Hartile localitatii au ajuns in Arhivele Nationale Maghiare in 1895, odata cu transferul documentelor Directiei de Cartografie a Camerei Administrative a Timisului (Mappirungs Direction). Directia de Cartografie a luat nastere in 1780, dupa reanexarea Banatului timisean, ca succesor legal al Mappirungs Corps, apoi a purtat numele de Planarchiv.

Printre atributiile Directiei au fost:

- Cartografierile legate de colonizari si feude (urbarium)

- Situatia paminturile ramase fara sarcini si a proprietatilor "industriale"

- Planificarea sistematizari localitatilor (reconstructia si dezvoltarea localitatilor vechi conform unor planuri geometrice)

- Evidenta schimbarilor privind proprietatile, efectuarea rectificarilor.

 

Charlottenburg 1784

Franz Häscher: Plan von dem Dorff Scharlodenburg ..., 1775 (cu corecturile granitelor, facute de Koller in 1784)

Archiva Nationala Maghiara: Colectia de harti - Königliche kameralische Mappierungs Direction Harta - (S1)- No 102/1

 

Actele legate de harta, registrele de cadastru, nu s-au pastrat din pacate in cazul localitatii Charlottenburg, dar cu toate acestea putem citi numeroase informatii direct din harta. Prima impartire a proprietatii, inainte de 1780, a fost efectuata de inginerul camerei, Franz Häscher, in anul 1775. Conform tabelului de pe harta, au existat 31 de jumatati de proprietati, vii, livezi si pasuni. Satul avea biserica, parohie, cimitir, han, macelarie, moara si depozit de fin. Unele parcele au inscriptionate numele proprietarilor, cifrele cu negru reprezentind numarul parcelei, iar cele cu rosu numarul de casa. Exceptind cele 7 parcele goale, celelalte parcele aveau urmatorii proprietari:

Gothardt Vend, Matheus Zoster, Johannes Guberta, Maria Margaretha Luczianin Wittwe (vaduva), Simon Guberta, Jacob Robbe, Antoni Mott, Johann Schweitzer, Adam Marx, Christoph Weingärtner, Johannes Corneth, Lorentz Schweitzer / Schweizer, Christian Gygi / Gigy [Hügner], Joseph Higne [Hügner] senior, Nicola Higne [Hügner], Joseph Higne junior, Christoph Mischelis, Johannes Andriolo, Thomas Longo, Bartholomae Trettell, Pietro Sanolli Sanoli, Gotfridt Breitterer / Breitrer / Breiterer, Paul Hollinger.

 

Dintr-o alta harta, o copie a hartii lui Wilhelm von Prockelt (S 1 No 102/2), putem afla numele proprietarilor viilor si livezilor:

Partholome [Batholomäus] Drettel, Peter Danalin, Jacob Rubel [Robbe?], Simeon Gubert, Jordan Zician et Andriolo, Patista [Baptist] Guberda, Gorhard Weiner, Paul Höllinger, Tomas Lonko, Johan Andreo[Andrioli?], Jacob Mihayli, Mathias Roster [Zoster?], Joseph Hieginie junior, Johan Schweizer, Lorenz Schweitzer, Johann Kornet, Cristoph Weingärner, Adam Mark, Nicola Hieginie, Gotfrid Preiter, Josep Higin senior, Lopad Cornicon v. Aliosch [din Alios ?], Petro Januschel v. Aliosch, Philipp Stej.

Ortografia sau pronuntia diferita desemneaza de multe ori aceeasi persoana sau familie, ca de exemplu: Trettel - Drettel, Higne - Hieginie - Higinie, Guberta - Guberda - Gubert, Breitterer - Breitrer - Breiterer - Preiter.

 

Charlottenburg 1784

Franz Häscher - Koller: Harta Charlottenburg, 1784

Archiva Nationala Maghiara: Colectia de harti - Königliche kameralische Mappierungs Direction. Harta (S 1) - No 102

 

In octombrie 1784, inginerul Koller a verificat si a corectat masuratorile precedente. A facut corectia granitelor (harta S 1 No 102/1), respectiv a refacut masuratorile si a corectat calculele, evidentiind aceste rezultate intr-un tabel separat. In timpul verificarii s-a constatat, de exemplu, ca fata de masuratorea precedenta si paminturile ramasita (diferenta dintre suprafetele lucrate de tarani si cele consemnate in urbarium) prezinta deviatii importante. Harta din 1784 are mentionate de-a lungul granitelor satului, numele proprietarilor precum si numarul proprietatii:

Joseph de Bosfaj, Andreas Schweitzer, Peter Perann, Cristoph Leinwerth, Thomas Meschymosser, Phillip Lechner, Andrila Janosch, Heinrich Scheuerman, Azim aluj Georgie, Simon Gubert, Akim st. Jano, Christoph Weingärt[ner], Georgie st. Jano, Johann Andriol[i], Rista Gabrilla, Jakob Roppel, Thoma Mihaj, Lorenz Schweitzer, Jacob Würtash, Peter Hekmann, Franz Marp, Abraham Leyer, Johann Gubert, Andreas Grill, Joseph Zweeng, Johann Buchert, Kasper Heilmann, Schivoin Millin, Franz Schano, Pable Poppovitz, Peter Roster, Jonn Schurs.

 

Intr-o tabela separata sint mentionate proprietatile "industriale" (acele allodiumuri - proprietati fara sarcini feudale - lucrate de tarani, platind pentru dreptul de folosinta o suma prestabilita proprietarului, deci in esenta paminturi arendate), diferentiind viile si livezile, impreuna cu numele proprietarilor:

Joseph Hygner, Mattes Albert, Simon Gubert, Lorenz Schweitzer, Kasper Heilmann, Julianna Schweitzerinn, Margaretha Hygner, Margaretha Roster, Christoph Michelj, Thomas Longo, Paul Höllinger, Johann Gubert, Johann Andriolo, Jakob Roppel, Anna Dannolinn, Andreas Schveitzer, Christian Hügner, Johann Andriolo, Phillipp Stey, Jacob Rubel, Lapadat Kornikon din Alleusch, Peter Janoschel din Alleusch.

 

Charlottenburg 1821

Kasmir Johann Haag -Anton Fr. v. Baselli: Harta Charlottenburg, 1821

Archiva Nationala Maghiara: Colectia de harti - Königliche kameralische Mappierungs Direction - Harta (S1) - No 102/3

 

In 1794, proprietatile au fost reimpartite de catre inginerul Kasmir Johann Haag, harta lui o cunoastem prin copia facuta de Anton Fr. von Baselli, in anul 1821. Din aceasta rezulta ca, la inceputul secolului 19, reteaua stradala din centrul localitatii s-a modificat, existind numai trei drumuri principale catre centrul satului. In sat exista deja o scoala. Printre detinatorii de proprietati feudale cu vii si livezi putem citi urmatoarele nume:

Fridrich Gall, Lenhard Erd, Eva Hebmaum, Joseph Saitz, Michl Zeitvogel, Johan Konrad, Thomas Müller, Georg Pfefferman, Bernhard Huk, Johan Simon Blumenthal, Niklas Mithauer, Jeremias Blauhorn, Ursala Himmlsbacher, Johan Bauer, Hironimus Paulin Wiesenh, Christian Graff, Johan Mayer, Johan Döringer, A. Maria Schum Atringen, Ludwig Hopp, Ernest Huck. Pe allodiumuri dispuneau de locuri de casa Peter Schöpfler, Georg Ashauser, Konrad Frenol, Lorenz Sonlag, Heinrich Töröck, Fideli Fertig, Porton Pister, Jeremias Blauhorn, Benhard Erd si Franz Kranz.

 

Hartile Charlottenburg-ului sint un exemplu elocvent al documentelor continute in asa numita "colectie de harti urbarium". Marea lor majoritae sint de fapt harti urbarium, adica harti care au ca scop stabilirea birurilor, reprezentind in primul rind proprietatile feudale (urbarium) respectiv parcelele aflate in folosinta arendasilor, dar sint mentionate si allodiumurile. Numele proprietarilor, numele arendasilor precum si datele referitoare la culturi sint mentionate fie direct pe harta, fie in documente atasate hartii, inscrisuri sau registru de cadastru. Harti de tip urbarium exista in Ungaria din secolele 18-19.

 

Literatura:

Irmédi-Molnár László: A Magyar Kamara térképező munkálatai a Temesközben 1780-tól 1859-ig. In: Térképtudományi tanulmányok. A budapesti Eötvös Lóránd Tudományegyetem Térképtudományi Tanszékének évi beszámolója az 195658. évre. Budapest, 1958. 588. p.

(Lucrari industriale si cartografie pentru Timisoara perioada 1780 pina 1859. In: Studii de cartografie. Universitatea Eötvös-Loránd, Institutul de cartografie comunicari anuale anii 1956-1958. Budapest, 1958. paginile 5-88. )

Pagina web a satului Charlottenburg in secolul 20 (aceasta) si harta Google Maps.