In anul 1838 paminturile din Charlottenburg au fost cumparate de Georg Simon Baron Sina de Hodosch et Kizdia. Fiica lui, Anastasia, baronesa Sina s-a casatorit in 1886 cu contele Siegfried von Wimpffen care gospodareste paminturile incepind din anul 1891.
Contele era un vinator pasionat care a construit in anul 1890 casa de vinatoare, ocolul silvic de mai tirziu (nr. 14). In anii 1902-1903 contele amenajeaza parcul de vinatoare.
S-au tras 18 km de gard din sirma, suprafata totala este de 1260 ha din care 105 ha sint poeni si pasune pentru fin, 2 fintini si amenajari pentru crescatorie.
In anul 1904 s-au adus 24 de exemplare de cerbi lopatari (Dama Dama) din Serbia, in 1905 alte 24 exemplare din Boemia. In 1910-1911 s-au adus cerbi carpatini (Cervus elaphus) din Boemia. In anul 1935 efectivul total se estima la circa 600-700 de exemplare si a cresut temporar pina la 1200 de exemplare in anul 1970.

Dupa primul razboi mondial parcul trece in propietatea casei regale romane (Hochenzollern-Sigmaringen) iar dupa cel de-al doilea razboi mondial in proprietatea statului roman. Exista o lunga traditie vinatoreasca in aceasta regiune incepind cu fondatorul si oaspetii sai, mai tirziu curtea regala romaneasca, dupa razboi soldati rusi cu mitraliere, apoi, nomenclatura comunista si in final vinatori amatori din Europa.
In parc si imprejurimi s-au vinat si se vineaza si mistreti, capriori, vulpi, lupi, iepuri, dropii si prepelite.
Cerbi lopatari si carpatini au fost colonizati si in alte parti ale Romaniei precum si in Germania si Austria. Ca ordin de marime, in perioada 1966-1977 in timpul brigadierului silvic dl. Gheorghe Titu au fost colonizate impreuna cu o echipa de 7-8 padurari 296 lopatari si 36 cerbi carpatini. Prin vinatoare de selectie s-au impuscat 1563 lopatari si 175 cerbi carpatini.