Istoricul satului

In anul 1718, dupa pacea de la Passarovitz, Banatul a devenit, dupa 164 de ani de dominatie turceasca (otomana) domeniu al coroanei din Viena. Ca urmare in aceasta regiune au fost asezati colonisti de limbă germană, catolici, din Sfântul Imperiu Roman (de Națiune Germană), in trei perioade numite convoaiele şvabilor.

Charlottenburg a fost fondat in anul 1771 in timpul celui de-al doilea val de colonizare (1763-1772). Satul a fost construit pe locul unei asezari mai vechi numita Baricza, distrusa probabil de catre turci [Bárány]. In ridicarea topografica iozefina din 1769-1772 Charlottenburg nu apare inca, valea Berexova este nelocuita. Ridicarea topografica franciscana din 1864 consemneaza Charlottenburg si denumirea veche Barica. Denumirea de Barița este folosita pina in prezent de catre locuitorii români din satul invecinat Buzad.
Satul a fost numit Charlottenburg de catre sotia presedintelui administratiei Banatului contele Karl Ignaz von Clary und Aldringen, Maria Anna Antonia [Schwicker].
In acelasi an au fost construite si celelalte sate din valea Beregsău: Altringen, Neuhof (Bogda), Buchberg (Sintar) si Lichtenwald (Comeat).

Constructia a fost condusa de catre directorul de impopulare Carl Samuel Neumann Edler von Buchholt.
Au fost colonizate 30 [Petri] 32 [Griselini] de familii. 67 de colonisti au venit din regiunea din estul Trientului, 12 din Lorena, 10 din Baden si Württemberg, 7 din Ungaria, cite 7 din Renania si Palatinat, 6 din Austria, 3 din Bavaria precum si persoane singulare din alte regiuni. In total au fost colonizate 131 de persoane. Colonistii au primit in total 412 juguri (1 jug = Katastraljoch (?) = 0,5755 ha) de pamint.

In cadrul cedarii Banatului catre Ungaria in anul 1778 Banatul a fost pentru prima data cartografiat in detaliu. Trei harti care privesc Charlottenburg se pot admira in Urbarium. Incepind din 1780 imparatul Iosif II a oferit nobilimii spre vinzare prin licitatie satele care apartineau camerei. Drept urmare satul a schimbat de citeva ori proprietarii:

  • 1782 Posfay Joszef
  • 1814 Karl print Schwarzenberg
  • 1819 Peter Thököly de Kevermes
  • 1838 Georg Simon baron Sina de Hodos et Kizdia
  • 1886 Ansatasia baroness Sina, casatorita conte Wimpffen
  • 1891 Siegfried conte Wimpffen
  • 1921 Reforma agrara in Romania, expropierea contelui si imparirea pamintului la tarani.
Repere
  • 1875-1876 a fost construita actuala biserica a Sfintei Treimi. Costurile au fost impartite intre tarani localnici si familia Sina de Hodos et Kizdia
  • 1895-1896 a fost construita gara pentru Beregsau, numita Sarlota. Se afla la circa 2 km de sat
  • 1896 a fost construita scoala. Inainte de aceasta, invatamintul se tinea intr-o camera a casei cu numarul 57
  • 14. ianuarie 1945, deportarea in „Rusia“ (URSS) a 22 femei si 21 barbati la munca silnica. Cinci nu s-au mai intors: Franz Heber, Ana Hopp, Franz Kusak, Franz Lannert si Peter Schmidt
  • 1946 expropierea
  • 1964 electrificarea satului, a Beregsaului
  • 1974 a fost asfaltata soseaua pina la Charlottenburg.

Istoricul roman Ioan Lotreanu [Lotreanu] a scris in 1935 despre sat:
„(Localitati in odine alfabetica): Charlottenburg
In judetul Timis-Torontal, plasa Lipova, cu 308 locuitori, 60 case si hotar in suprafata de 1004 jughere. Locuitorii sunt in majoritate germani de religie romano-catolica. Biserica, s-a zidit 1893. Scoala are 1 putere didactica. In comuna, este moara taraneasca. Comuna este compusa din germani colonizati in timpu domniei imparatesei Maria Terezia.“

Tabula Bannatus Temesiensis 1776
Tabula Bannatus Temesiensis 1776 [Griselini]