Under construction!!!


Cronologie
  • De la sfirsitul lunii noiembrie pina in ianuarie se taiu porcii pentru provizii de carne si cirnati.
  • In aceasi perioada, pina la sfirsitul lunii februarie sau inceputul lui martie se ducea gunoiul de grajd pe cimp (in gradina de casa) pentru a asigura o recolta buna. Cimpul trebuia sa fie inghezat pentru ca caruta cu cai sa nu se impotmoleasca.
  • Cine stia cum (tatal meu stia) impletea in zilele intunecate de iarna, in grajd, cosuri de nuiele. Salciile cresteau la marginea piriul.
  • Mici reparatii in jurul casei pentru care nu era timp in anotimpurile calduroase.
  • Din februarie pina in martie se ara. Solul trebuia sa fie uscat si nu prea umed. Fiind prea mica, gradina de casa nu se putea ara si se sapa de mina.
  • In marie incepea gradinaritul. In primul rind se punea ceapa si usturoi. Apoi spre sfirsitul lunii martie se puneau morcovii, patrunjelul si pastirnacul.
  • De la mijlocul lunii aprilie se semana fasolea si mazarea. De la mijlocul lunii mai se semanau castravetii si se plantau rosiile.
  • Incepind din mai se semana porumbul (cucuruzul) si sfecla, se puneau cartoffi si se planta tutunul.
  • Din iunie, iulie pina in septembrie cea mai importanta activitate era facerea si transportul finului.
  • Un lucru important si consumatore de timp de lucru a fost colectarea prunelor. Aceasta incepea la sfirsitul lunii iunie, sau inceputul lunii iulie si sa încheia în septembrie. Din septembrie se recoltau cartofii, porumbul si facea vin.
  • In octombrie a fost recoltata sfecla si si se taiau tulpini de porumb. Frunzisul de porumb se dadea la vaci.
  • Din octombrie pina în noiembrie a fost arsa tuica.
  • Pe parcursul intregului an trebuiau ingrijite animale: hranite de trei ori pe zi, scos gunoiul din grajd samd. De regula au fost 1-2 vaci, porci, gaini, gaste, rate, curcani. In plus, ciini si pisici.

Highlights
Dupa cultivare (insamantare), a trebuia cultivata gradina pentru a obtine o recolta buna. Solul trebuia curatat de buruieni si cat mai mult posibil, afinat. Sfecla a fost sapata de doua ori, porumbul a fost sapat o data, iar a doua oara a fost taiat ai ingramadit, astfel incit sa supravietuieasca furtunilor adesea puternice de vara si nu sa culcat. Din acelasi motiv, cartofii au fost incarcati de doua ori. A fost foarte important, pentru ca solul Charlottenburger este foarte argilos, ca nu ai lucrat umed. Daca ai lucrat la umezeala, s-ar putea sa fie foarte greu. Din moment ce era uneori inevitabil, imi amintesc în continuare schollenclopul. Din moment ce erau cu hacking-ul de locuinte atat de mult s-au inecat pe floes pana cand au fost zdrobite. Nach dem Anbauen (Aussähen), musste man trachten, dass man den Garten auch schön pflegt um eine gute Ernte zu bekommen. Die Erde musste von Unkraut frei und so gut wie möglich, locker gehalten werden. Dazu hat man die Rüben zweimal gehackt, den Mais einmal "gehackt" und das zweite Mal wurde er gehackt und "angehäufelt", damit er die oftmals starken Sommerstürme überlebt und sich nicht umgelegt hat. Aus dem gleichen Grund wurden die Kartoffeln zweimal mal "gehäufelt". Ganz wichtig war, da der Charlottenburger Boden doch sehr lehmig ist, dass man nicht im Nassen gearbeitet hat. Wenn man im Nassen gearbeitet hat, haben sich Schollen gebildet die sehr hart sein konnten. Da es sich manchmal nicht vermeiden ließ, kann ich mich noch an das Schollenkloppe erinnern. Da hat man mit dem Hackengehäuse so lange auf die Schollen eingedroschen bis sie zertrümmert waren.